INSCRIERE

Ghid de conducere defensivă

Definiţie


Conducerea defensivă  înseamnă a conduce într-o manieră prin care sanşele de a cauza sau de a fi implicat      într-un accident se reduc semnificativ şi vă ajută să controlaţi autovehiculul pentru a vă proteja împotriva pericolelor care pot apărea în timpul deplasării.


 

În fiecare zi, în România, mor 5 oameni din cauya accidentelor rutiere!
icon

Sfaturi

Asigurati-va atat pe dumneavoastra, cat si pe ceilalti pasageri! Centura de siguranta salveaza anual mii de vieti. Legislatia din Romania prevede ca toti pasagerii dintr-un autovehicul sa poarte centura de siguranta, indiferent daca se afla pe locurile din fata sau din spate. Nu porniti motorul fara sa va asigurati ca toti pasagerii din autovehicul sunt protejati, dupa care blocati usile.

Concentrati-va, dati dovada de prudenta si de responsabilitate! Constientizati imprejurimile, conditiile de mediu si de trafic, anticipati actiunile celorlalti utilizatori ai drumului la drum si pregatiti-va intodeauna pentru neprevazut.

NU folositi telefonul mobil cand sunteti la volan! Un like pe Facebook, o convorbire telefonica sau un simplu sms, va poate costa viata. Nu uitati ca cei dragi va asteapta sa ajungeti cu bine acasa.

Respectati regulile de circulatie! Dati dovada de bun simt si respect fata de ceilalti participanti la trafic si acordati intotdeauna prioritate celor care au acest drept.

Monitorizati viteza de deplasare! Conducand peste limita legala sau mult prea lent, creste riscul de a fi implicat intr-un accident.

Pastrati distanta! Asigurati-va intotdeauna ca mentineti o distanta de cel putin doua secunde fata de autovehiculul din fata. Numai asa veti putea frana in siguranta!

Nu consumati alcool inainte de a urca la volan! Alcoolul determina scaderea gradului de concentrare al soferului. Daca planuiti sa consumati alcool, delegati un prieten care sa conduca.

Cauze frecvente ale accidentelor

Eroarea umana este principalul factor ce cauzeaza accidentele rutiere, iar printre aceste erori, cele mai des intalnite sunt urmatoarele:

  • Condusul cu viteza excesiva
  • Condusul prea aproape de vehiculul din fata
  • Lipsa de concentrare si distrageri ale atentiei (folosirea telefonului mobil, mancatul si fumatul la volan etc)
  • Multumirea de sine sau lipsa de interes
  • Atitudinea neadecvata la volan
  • Condudul sub influenta alcoolului
  • Condusul sub influenta medicamentatiei
  • Oboseala

Multe accidente au loc aproape de destinatie (casa sau locul de munca), acestea fiind rezultatul rutinei sau a lipsei de concentrare.

Conform dictionarului, accidentul este “un eveniment neasteptat si nedorit, un incident neprevazut si fara un motiv aparent”. Majoritatea accidentelor nu sunt evenimente neprevazute, ci sunt coliziuni care pot si trebuie sa fie evitate.

 

Factorii care contribuie la majoritatea coliziunilor:

  • comportamentul conducatorului auto
  • tipul si calitatea drumurilor (suprafata carosabilului, semnalizarea rutiera, elemente de siguranta si protectie)
  • probleme tehnice ale autoturismului (frane, anvelope, sistemul de directie si suspensie)
  • elemente contextuale (vizibilitatea, aderenta, vremea, valorile de trafic, sistemul de control al circulatiei)

80% dintre şoferii implicaţi în accidente cred că cealaltă parte ar fi putut face ceva pentru a preveni accidentul. Doar 5% recunosc că au fost vinovaţi!

Centura de siguranţă

In orice accident rutier exista doua tipuri de coliziuni:

  • Coliziunea autovehiculului: Cand autovehiculul loveste ceva, dupa care se va opri. Partea autovehiculului care primeste primul impact al coliziunii se opreste imediat, iar in cele mai multe cazuri caroseria preia cel mai mult din socul unui impact.
  • Coliziunea umana: In cazul in care nu purtati centura de siguranta, veti continua sa va miscati in interiorul masinii pana cand va veti opri. Daca circulati cu 100 km/h, intr-un impact, corpul dumneavoastra se va deplasa cu aceeasi viteza dupa coliziune.

Nepurtand centura de siguranta, veti lovi o parte a masinii sau alti pasageri din interiorul acesteia. Cu cat este mai mare viteza, cu atat va fi mai mare forta cu care veti fi aruncat in masina, daca nu purtati centura.

Experţii în siguranţa auto au calculat că şansele de supravieţuire în caz de accident cresc cu peste 50% în cazul purtării centurii de siguranţă.

Viteza excesivă

Cresterea vitezei de deplasare determina proportional distanta de franare a autovehiculului.

Chiar daca autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic, nici cel mai bun conducator auto nu poate compensa aceasta distanta de franare, indiferent de cat de rapida este reactia acestuia.

Cei mai multi conducatori auto depasesc limita legala de viteza, crezand astfel ca vor reusi sa scurteze timpul de deplasare sau ca vor reusi sa recupereze timpul pierdut, neglijand faptul ca la viteze mai mari, consumul de carburant creste semnificativ, oboseala se instaleaza mai rapid si ca se expun la un risc mai mare de accident.

Viteza excesiva creste riscul de a fi implicat intr-un accident rutier si de a fi ranit grav. Conducerea cu viteza nu inseamna doar depasirea limitelor legale de viteza, dar si neadaptarea vitezei la conditiile de drum si trafic.

De ce este periculos sa conduceti cu o viteza ridicata?

            Aveti mai putin timp de reactie.

            Alti conducatori auto au mai putin timp sa evite o coliziune.

            Este mult mai dificil sa controlati autovehiculul.

            Accidentele sunt mult mai grave la viteza ridicata.

            Sunteti mult mai predispus la un accident.

Intotdeauna conduceti la o viteza care sa va permita sa anticipati si sa reactionati in timp util fata de situatiile periculoase neprevazute care pot aparea.

În fiecare an, circa 2000 de români îşi pierd viaţa în accidente rutiere, viteza fiind una din principalele cauze. 40-50% dintre conducătorii auto nu respectă viteza recomandată, iar 10-20% dintre aceştia depăsesc limita de viteză cu mai mult de 10 km/h.

Alcoolul

Alcoolul este absorbit rapid in sange si ajunge imediat catre toate partile organismului. Acesta afecteaza capacitatea rationala a creierului si modalitatea de procesare a informatiei.

Singurul remediu pentru alcool este trecerea timpului, astfel ca nu fiti tentat sa beti o cafea si sa considerati ca sunteti apt pentru a conduce!

Daca veti consuma alcool si apoi veti conduce, nu veti fi capabil sa:

  • mentineti directia de deplasare
  • apreciati viteza dumneavoastra si a celorlalte vehicule
  • estimati distanta dintre masina dumneavoastra si celelalte masini
  • observati indicatoarele rutiere, pietonii sau diferite pericole
  • va concentrati
  • ramaneti treaz in timp ce conduceti

Alcoolul va poate oferi un sentiment fals de siguranta  si incredere de sine. Nu va lasati influentat de acest lucru si amintiti-va ca alcoolul mareste timpul de reactie fata de anumite situatii periculoase din trafic.

În 17.6% dintre accidentele mortale de pe şoselele României, alcoolul a fost cauza incidentă.

Ţara noastră ocupă locul 9 în Europa la acest capitol.

Folosirea telefonului mobil

ALARMANT: 71% dintre soferii romani folosesc telefonul la volan! Acestia recunosc ca se angajeaza in mai multe activitati atunci cand conduc sau sunt blocati in trafic, asa cum reiese din studiul LeasePlan Mobility Monitor.

  • Tastarea unui numar de telefon creste de 2.8 ori riscul unui accident de masina sau al unui accident evitat in ultima secunda. (Cercetare: NHTSA)
  • Scrierea unui mesaj text atunci cand conduci creste riscul de accident de peste 20 de ori. (Cercetare: Virginia Tech Transportation Institute – VTTI)
  • Vorbitul la telefonul mobil creste de cel putin 1.3 ori riscul unui accident de masina sau al unui accident evitat in ultima secunda. (Cercetare: NHTSA and Virginia Tech)

Alte surse sustin ca riscul de a avea un accident creste de pana la 4 ori.

  • Soferii care vorbesc la telefonul mobil au de circa 4 ori mai multe sanse sa fie implicati intr-un accident rutier decat cei care nu fac acest lucru. (Sursa: Global Road Safety Raport 2015)
  • Atunci cand scrii un SMS (mesaj text), iti iei ochii de la drum pentru 5 secunde, in medie. Daca ai merge cu o viteza de 90 km/h ar fi echivalent cu a strabate un teren de fotbal cu ochii inchisi. (Studiu: VTI)
  • Daca esti implicat in activitati secundare complexe atunci cand conduci (vorbitul la telefon, scrierea unui SMS etc), riscul unui accident de masina sau al unui accident evitat in ultima secunda creste de 3 ori. (Studiu: NHTSA)
  • Nu sunt necesare decat 3 secunde de neatentie pentru ca un accident rutier sa aiba loc. 3 secunde reprezinta timpul in care iti pornesti masina.(http://www.icebike.org/texting-and-driving/)
  • Atunci cand trimiti SMS-rui la volan, timpul pe care il petreci neuitandu-te la drum creste cu 400%.(http://www.icebike.org/texting-and-driving/)
  • Riscul de a avea un accident, din orice motiv, in timp ce conduci creste de 23 de ori atunci cand trimiti mesaje text. Chiar daca accidentul ar fi produs din vina altui sofer, probabil ca l-ai fi putut evita daca te-ai fi uitat la drum si nu la telefon!(http://www.icebike.org/texting-and-driving/)
  • Vorbitul la telefon atunci cand conduci poate diminua timpul de reactie cu pana la 50%. (Sursa: Rozal Societz for the Prevention of Accedents – RoSPA)

Tu foloseşti telefonul mobil atunci când eşti la volan?

Somnolenţa şi oboseala

Somnolenta la volan reprezinta o combinatie periculoasa, efectele oboselii fiind comparate foarte des cu cele ale conducerii sub influenta alcoolului: incetineste timpul de reactie, scade gradul de constientizare a mediului inconjurator, provoaca deficiente in judecata si creste riscul de a fi implicat intr-un accident auto. Cu toate acestea. Este aproape imposibil sa se determine cu certitudine daca un accident a fost provocat de oboseala soferului, din cauza faptului ca nu exista teste obiective sau dovezi care sa ateste cat de obosit  a fost soferul vinovat.

Accidentele rutiere cauzate de oboseala au tendinta de a fi mult mai severe deoarece un conducator auto obosit nu mai reactioneaza in timp util.

Oboseala este un termen comun ce se refera la o stare fizica si mentala de extenuare. Aceasta determina scaderea concentrarii, stari de somnolenta, reactii scazute si chiar posibilitatea de a adormi la volan.

Metode de reducere a oboselii:

  1. Odihniti-va suficient inainte de a va urca la volan
  2. Alocati suficient timp pentru somn, odihna si mancare
  3. Luati o pauza la intervale egale de timp (cel mult 2 ore)
  4. Lasati aer curat sa patrunda in masina (fumul sau aerul inchis poate contribui la stari de somnolenta)
  5. Nu ignorati semnele de oboseala si opriti imediat pentru o pauza

Dacă conduci atunci când eşti obosit/somnoros, riscul unui accident de maşină sau al unui accident evitat în ultima secundă creşte până la 6 ori.

Agresivitatea la volan

  • Daca aveti tendinta de a deveni agresiv la volan, incercati sa priviti aceasta problema din urmatorul punct de vedere: nervi, accidente, bani pierduti, timp pierdut.
  • Planificati realist durata deplasarii dumneavoastra. Luati in calcul conditiile meteorologice, existenta problemelor din trafic si faptul ca nu veti putea sa circulati cu 120 km/h in oras.
  • Daca sunteti in intarziere, nu va ingrijorati. Respirati adanc si acceptati situatia. Aminti-va ca e mai bine mai tarziu, decat niciodata.
  • Oferiti celorlalti conducatori auto prezumtia de nevinovatie. Nu luati lucrurile personal.
  • Daca ati fost depasit ilegal sau vi s-a taiat calea nu raspundeti acestor provocari, pastrandu-va calmul si bunele maniere la volan.
  • Nu utilizati luminile si claxonul nemotivat. Mai mult ca sigur ca aceste lucrurui vor crea irascibilitate si mai mare.
  • Empatizati cu ceilalti participanti la trafic. Ganditi-va daca manevra pe care o efectuati ii afecteaza pe ceilalti si ganditi-va cum ati reactiona in locul celuilalt sofer.
  • Acordati prioritate celor care au acest drept.
  • Nu uitati ca dreptul la prioritate nu trebuie luat niciodata, ci intotdeauna acordat!

Majoritatea conducătorilor auto (85.2%) se autopercep ca neavând un stil agresiv la volan, trei sferturi dintre repondenţii unui studiu european au declarat că s-au simţit agresaţi în trafic prin diferite gesturi, comportamente sau manevre.

Alţi participanţi la trafic: pietoni, biciclişti, motociclişti

In ceea ce priveste pietonii, cele mai importante probleme care duc la accidente rutiere tin de adoptarea unor comportamente neadecvate (in principal traversarea prin locuri nepermise si fara a se asigura), dar si a unui nivel scazut de cunoastere a regulilor de circulatie.

Traversarea neregulamentara a drumului public de catre pietoni reprezinta principala cauza a situatiilor periculoase la care acestia se expun, mai ales daca este realizata in urmatoarele conditii de agravare a pericolului:

  • Vorbind la telefon sau ascultand muzica la casti, printre vehiculele in miscare
  • Purtand bagaje voluminoase, in conditii de vizibilitate redusa
  • Alergand fara sa se asigure pentru a prinde mijloacele de transport in comun

Pietonii care se expun unor situatii periculoase pot fi impartiti in urmatoarele categorii, definite prin factori de risc specifici:

  • copii – din cauza lipsei de experienta si a imprevizibilitatii
  • varstnicii – din cauza mobilitatii si a acuitatii simturilor
  • adolescentii – din cauza atitudinii teribiliste
  • barbatii – din cauza predispozitiei de a minimaliza riscul
  • locuitorii din mediu urban – din cauza grabei cotidiene
  • locuitorii din mediu rural – din cauza nivelului mai scazut de informare etc

Din totalul deceselor provocate de accidentele rutiere in U.E., cele in care sunt implicati biciclistii reprezinta 8%, procent aflat in crestere.

Accidentele mortale de motocicleta reprezinta 15% din totalul accidentelor soldate cu decese, in timp ce mopedele reprezinta aprozimativ 3%. Impreuna, aceste categorii de vehicule se afla la originea a circa 18% din accidentele rutiere mortale, desi, ca numar, reprezinta doar 11% din totalul vehiculelor cu motor.

In concluzie, indiferent ca sunteti soferi sau pietoni, respectarea regulilor de baza in trafic va avea doar rezultate benefice, iar abordarea unui stil de conducere defensiv si a unei atitudini preventive, respectiv a unui grad mai ridicat de atentie cand sunteti pe jos, va contribui din plin la evitarea situatiilor care se pot termina cu accidente, mai mult sau mai putin grave.

Conduită preventivă sau conducere defensivă?

Multe discutii starnite in spatiul public pe tema sigurantei rutiere ajung sa concluzioneze ca, ceea ce lipseste soferului roman nu este nici indemanarea, nici bagajul minim de cunostinte teoretice in domeniul legislatiei rutiere si nici capacitatea de orientare, ci mai degraba simtul masurii, conduita preventiva, atitudinea defensiva si, de ce sa nu recunoastem, politetea rutiera.

Desi la prima vedere, toti cei 7.7 milioane de posesori ai permisului de conducere, cati erau inregistrati la nivel national al inceputului lui 2017, ar trebui sa cunoasca si sa aplice in trafic, pe langa normele rutiere, principiile conduitei preventive, majoritatea nu o fac. Acest lucru este reflectat clar in nivelul de agresivitate si indisciplina de care ne lovim in circulatia de zi cu zi.

Concret, prin conduita preventiva se intelege comportamentul rutier care asigura prevenirea accidentelor, prin anticiparea si evitarea actiunilor  incorecte ale partenerilor de drum, precum si adaptarea modului de deplasare la conditiile meteo, de drum sau de trafic, specifice.

Principalele elemente ale conduitei preventive sunt:

  • O buna pregatire teoretica si practica
  • Vigilenta
  • Prevederea
  • Judecata
  • Indemanarea

Daca adaugam acestor elemente si  nivelul de educatie, manifestat prin capacitatea de a fi politicos in trafic (atitudinea atenta, respectoasa, binevoitoare, chiar generoasa fata de partenerii de drum, indiferent de categoria din care fac parte), atunci am conturat deja imaginea unui bun conducator auto, capabil sa sofeze fara probleme, in conditii de siguranta.

Pentru ca aceasta imagine sa fie insa completa, este nevoie de inca ceva, respectiv de adoptarea unui stil de conducere defensiva, caracterizat de cateva elemente suplimentare:

  • Constientizarea riscului, astfel incat acesta sa poate fi usor identificat in traficul cotidian;
  • Cunoasterea comportamentului vehiculelor in situatii critice si a modului corect de a reactiona in vederea iesirii din aceste situatii;
  • Adoptarea unei atitudini defensive, menite sa previna aparitia conflictelor sau a situatiilor limita, in timpul conducerii autovehiculelor pe drumurile publice.

Cunoasterea comportamentului vehiculelor in situatii critice constituie o alta necunoscuta pentru numerosi conducatori de autovehicule. Explicatia este data de faptul ca, in cursul scolii de soferi, preocuparea instructorilor se axeaza pe dobandirea abilitatilor minime necesare pentru a patrunde in trafic si nu se urmareste neaparat perfectionarea in arta conducerii autovehiculelor, care ar trebui realizata dupa minim 6 luni – un an de experienta in trafic, cand deja se creeaza o legatura “simbiotica”
 cu masina, care permite invatarea tehnicilor eficiente de franare, de contracarare a derapajului, de evitare a obstacolelor etc.

Adoptarea unei atitudini defensive presupune insusirea unor tehnici specifice de conducere in conditii de circuit/poligon si aplicarea acestora in trafic, precum conducerea in conditii de aderenta scazuta, controlul vitezei, al vizibilitatii (potrivit principiului “a vedea si a fi vazut”), mentinerea unei distante minime, de siguranta, in mers (“regula celor doua secunde”), tehnici de rulaj in trafic aglomerat (aplicarea “regulii fermoarului”).